Inceputul
anului 2014 mi-a adus serioase probleme de sanatate, fiind necesar sa ma
internez la spitalul “Prof. Dr. Th. Burghele” pentru operatie de tumora
prostatica. La examinarea cistoscopica s-a evidentia insa tumora vezicala la
nivelul colului vezical, operata laparoscopic (procedura TUR-V), urmand ca
eliminarea tumorii prostatice sa se faca la o data ulterioara. In cele 5 zile
de spitalizare precum si in toata perioada de recuperare am reflectat profund
la posibilii factori care mi-au influentat in rau evolutia sanatatii, ajungand
la concluzia ca pot incrimina unele tare de natura genetica precum si
alimentatia inadecvata varstei. Ca urmare a faptului ca asupra factorilor
genetici nu pot interveni, m-am decis sa studiez mai mult
chestiunile legate de alimentatie in relatie cu sanatatea, domeniu in care am gasit
un bogat material bibliographic.
Majoritatea
autorilor de carti despre sanatate sunt de acord cu faptul ca factorii
determinanti pentru sanatatea noastra sunt de natura genetica, de mediu (precum
poluarea si radiatiile), stresul, sedentarismul si alimentatia. In ultimii 20
de ani au inceput sa prevaleze cartile care atrag atentia asupra alimentatiei inadecvate
ca factor determinant principal in aparitia bolilor. Imi propun in consecinta
sa fac unele referiri asupra relatiei dintre nutritie si sanatate, in lumina
cartilor citite si a materialelor extrase din Internet.
Prima carte la care doresc sa ma refer este “Studiul
China” de Dr. Colin Campbell
si Thomas Campbell, tradusa in limba
romana in 2007, carte considerata un important studiu despre nutritie,
investigand in detaliu relatia dintre dieta si boala. Una dintre partile
esentiale ale cartii este Capitolul 11 (Alimentatia
corecta – 8 principii cu privire la hrana si sanatate), care pot fi
rezumate astfel:
- nutritia reprezinta actiunea combinata a
nenumarate substante din alimente; intregul inseamna mai mult decat suma
tuturor partilor (principiul 1);
- vitaminele (suplimentele nutritive) nu constituie
un panacea pentru o sanatate buna (principiul 2);
- nu exista nici un nutrient in alimentele de
origine animala care sa nu fie mai bine furnizat de catre plante (principiul
3);
- originea fiecarei boli este genetica, dar
nutritia joaca un rol capital in activarea genelor bune sau rele (principul 4);
- nutritia adecvata poate controla efectele adverse
ale substantelor chimice daunatoare sanatatii (principiul 5);
- nutritia adecvata poate preveni o boala in faza
incipienta, respectiv incetini sau stopa o boala in stadiile sale avansate
(principiul 6);
- alimentatia benefica pentru o anumita boala va fi
in folosul sanatatii, la modul general, si in ceea ce priveste alte boli
(principiul 7);
- alimentatia potrivita produce sanatate in toate
domeniile existentei noastre, acestea fiind in legatura unele cu altele
(principiul 8).
In Capitolul 12 (Cum sa mancam) exista o fraza care sintetizeaza conceptul principal
al autorilor ce se desprinde din aceasta carte: …daca vreti sa aveti o viata
sanatoasa “folositi o alimentatie complet
vegetariana, cu alimente integrale si reduceti la minimum alimentele rafinate,
sare si grasimi adaugate”.
In tabelul din pagina 219 (Exemple
concrete) sunt explicitate direct alimentele pe care trebuie sa le reducem
la minimum (paste fainoase, produse de patiserie, dulciuri, uleiuri vegetale, peste,
s.a), respectiv cele care trebuie sa le evitam (toate produsele pe baza de
carne, oua si produse lactate).
Teoria vegetarianismului este mai veche, fiind sustinuta si de doctorul
Ernst Gunter in cartea sa “Hrana
Vie – o speranta pentru fiecare”, aparuta in 1991 si reeditata mai
recent in limba romana in 2011. Vegetarianismul este prezentat aici intr-o
forma chiar si mai drastica, argumentandu-se faptul ca numai consumul de fructe
si legume crude are valoare benefica pentru sanatate. Acest lucru este
argumentat inca din preambulul cartii, in urmatorul mod: “Alimentatia dumneavoastra, cea obisnuita de zi cu zi pune in libertate,
prin descompunerea produselor alimentare in organism, cam pana la 80% substante
acide, in loc de 20%, procent care ar fi adecvat posibilitatilor de neutralizare
prin metabolism, astfel ca acest surplus devine cauza principal a tuturor
bolilor. Apare o hiperaciditate constanta, nociva pentru corpul uman. Singura
hrana aproape total lipsita de acizi ce poate, in consecinta,
neutraliza si favoriza eliminarea acizilor depozitati si a reziduurilor din
artere, din auricule si creier, este reprezentata de zarzavaturile crude
(nefierte)”.
Nu pot incheia exemplificarile anterioare fara sa ma refer la Valeriu Popa, autodidact roman, fin
diagnostician si energo-terapeut, care a vindecat prin remedii naturiste
numeroase persoane de boli considerate incurabile. Despre experientele sale
reusite s-au scris numeroase carti, precum “Arta vindecarii invatata de la
Valeriu Popa” de Sanda Stefan,
“Valeriu
Popa – din tainele unui initiat roman” de Adriana Caranfil, “Incursiune in medicina naturista – in
amintirea lui Valeriu Popa”, de Speranta
Anton s.a. Principiile de vindecare aplicate de Valeriu Popa pot fi sintetizate in urmatoarele sale cuvinte: “Dumnezeu
a creat un organism care se poate vindeca singur daca i se va da aceasta
ocazie, daca ii vom da hrana naturala pentru intretinerea vietii si daca il vom
curata de otravurile din toate sistemele pentru a-si reconstrui celule noi,
puternice si vitale”.
Cele trei exemple ilustrate anterior prefigureaza prin
continutul lor teoriile mai complexe abordate ulterior cu numerose detalii de
catre diversi autori, privind:
- Necesitatea detoxifierii organismului
- Importanta antioxidantilor
- Importanta vitaminelor, mineralelor si suplimentelor
alimentare
- Importanta alcalinizarii organismului pentru
regenerarea tesuturilor
- Importanta alimentelor organice
- Dieta macrobiotica
- Alimentatia ayurvedica
Departe de a face o pledoarie pentru vegetarianism
exclusiv, cred ca este bine sa se cunoasca cat mai multe detalii despre
alimentatia rationala si interrelatia sa cu sanatatea noastra, calauzindu-ne si
dupa ceea ce a spus Hipocrate cu
cca. 2500 de ani in urma: “Fie ca hrana
sa-ti fie medicament si medicamentul hrana”.
In ceea ce priveste actiunile concrete intreprinse
ca urmare a lecturilor amintite, imi incep ziua cu un pahar de suc de legume si
fructe preparat la mixer, care, in functie de ceea ce se gaseste in camara
noastra poate include: morcovi, sfecla rosie, telina, varza, mere, grepfruit,
portocale. Am crescut totodata ponderea legumelor, fructelor si semintelor (dovleac,
migdale, nuci) in alimentatia personala, iar proteinele de baza le asigur din
consumul preponderent de peste si rar,
carne de pasare.
