Constient
asupra necesitatii de a nu lasa ca scurgerea timpul sa stearga din amintirile
acumulate, am decis sa scriu cateva cuvinte despre excursia indelung planuita
si realizata impreuna cu sotia mea la Ischia,
in luna mai a acestui an. Cu toate ca existau oferte de excursii in zona,
inclusiv cu programe pentru seniori, ale catorva agentii de turism, am preferat
sa ne organizam singuri intreaga excapada, prin documentare si operare pe
Internet, atat pentru procurarea biletelor de avion cat si pentru rezervarea cazarii
la hotelul ales de noi, in perioada dorita de noi. Putem afirma si de aceasta
data cu certitudine ca varianta “self-operating”, din punctul nostru de vedere,
este net avantajoasa fata de orice alta forma de turism organizat, oferind libertate
totala asupra optiunilor privind modul de petrecere a timpului. Cu toate ca atat
eu cat si sotia mea suntem “vorbitori” de engleza, am constatat ca pe intreg
parcursul zilelor de vacanta ne-am descurcat foarte bine numai cu italiana
aproximativa, deprinsa din experientele noastre anterioare. In ceeace priveste
cazarea, am ales sa stam in localitatea principala a insulei, Ischia Porto, dar pe parcursul sejurului,
circuland cu autobuzele locale, am vizitat si celelalte localitati ale insulei,
respectiv Casamicciola Terme, Lacco Ameno, Forio, Barano si Serrara Fontana, de care tine frumosul
promontoriu si sat pescaresc Sant’
Angelo. Orașul Ischia are doua
centre diferite: Ischia Porto și Ischia Ponte. Ischia Porto este centrul comercial al insulei și este numit dupa
portul principal al insulei. Ischia
Ponte este numit dupa podul din apropiere construit pentru a conecta Castello
Aragonese cu insula. Pentru o imagine de ansamblu asupra insulei, voi
prelua in continuare cateva elemente din materialele documentare avute la
dispozitie. Ischia (foto 1) este o
insula vulcanica în Marea Tireniana fiind localizata in nordul Golfului Napoli,
la 30 km de orașul Napoli. Cu o forma trapezoidala, Ischia masoara aproximativ
10 km de la est la vest și 7 km de la nord la sud, avand circa 34 km de linie
de coasta și o suprafața de 46.3 km². Este acoperita in intregime de munți cu
numeroase paduri de pin (de unde si denumirea de “insula verde”), cel mai inalt
varf fiind muntele Epomeo de 788 m. Insula a aparut ca urmare a erupției unui
vulcan submarin care s-a prabușit treptat in ultimii 100 000 de ani.
Activitatea vulcanica de pe Ischia a fost, in general, caracterizata prin
erupții nu foarte mari, la o distanța mare in timp. Dupa erupțiile din timpurile
romane și grecești, ultima a avut loc in 1301 in partea de est a insulei.
Natura vulcanica a acesteia a creiat pe intreg cuprinsul insulei mai multe
bazine hidro-termo-minerale, ceeace a pemis construirea a numeroase
stabilimente de utilizare a facilitatilor oferite de apele termo-minerale. In
afara hotelurilor cu dotari modern de SPA unde se ofera tratamente diverse cu
ape termo-minerale, vapori si namoluri pentru o larga paleta de afectiuni
reumatismale si de alta natura, de un interes deosebit se bucura cele cateva
parcuri termale cu dotari de exceptie, extrem de populare printre turistii care
viziteaza insula. Cele mai renumite dintre acestea sunt Giardini Poseidon din Forio, Castiglione din Casamicciola Terme, Negombo
din Lacco Ameno, Aphrodite
din Sant'Angelo, Fionte
delle Ninfe Nitrodi din Barano
si Il
Giardino Eden din Ischia Ponte.
Insula are si numerose plaje la mare, frumos amenajate, cele mai cunoscute
fiind Citara din Forio, Marina
dei Maronti din Serrara Fontana,
Bay
of Saint Montano din Lacco Ameno,
Fumarole
Beach din Sant’ Angelo
si Cartaromana din Ischia Ponte.
Programul de
vizitare al insulei a fost gandit inca de acasa, cu o contributie mai
substantial din partea sotiei mele, care s-a documentat temeinic in acest sens.
Cu toate ca ploaia ne-a insotit aproape pe intreg parcursul celor 7 zile ale
sejurului nostru, a fost o “ploaie prietenoasa”, care s-a manifestat mai mult
noaptea si uneori in primele ore ale diminetii, cedand apoi locul unui soare
generos. Prima localitate vizitata a fost binenteles Ischia, cu cele doua centre ale sale de interes. Ischia Porto are ca principale elemente
pitoresti tavernele din zona portului, unde am si mancat de cateva ori destul
de bine in sistemul “meniul zilei” la tariful de 18 euro portia (cu vinul
inclus), predominand bucataria italiana tipica din care nu au lipsit pastele,
pestele si fructele de mare. Tot in aceasta parte a orasului se gasesc si
cateva strazi mai cochete cu magazine elegante (ex. Via Roma), aici fiind
amplasate si hotelurile mai luxoase cu facilitati de SPA. Ischia Ponte, unde ne-am retinut si noi cazarea, este o zona
relativ mai linistita din punct de vedere al traficului, principalele sale
puncte de atractie fiind Castello Aragonese, plaja Cartaromana
si parcul termal Eden. Castelul Aragonez l-am vizitat in
dimineata zilei imediat urmatoare sosirii noastre, fiind o constructie impunatoare
de 115 m inaltime, in varful careia se poate ajunge pe scari, sau cu ajutorul
unui lift modern instalat in jurul anului 1970. Castelul a fost construit in
1441 de catre Alfonso D’Aragona pe ruinele unei vechi fortarete datand din 474
B.C. Castelul fortificat a fost folosit pentru protectia populatiei din Ischia contra atacurilor piratilor, in
interiorul acestuia regasindu-se o sala de arme, ruinele unei inchisori pentru
prizonierii capturati, o biserica si o capela, un restaurant, precum si
numeroase alte incaperi folosite astazi ca sali de expozitie, muzica si diverse
evenimente culturale. Frumusetea castelului este relevata insa mai ales de gradinile
exterioare ale acestuia si vegetatia luxurianta care poate fi admirata pe tot
parcursul coborarii dinspre varf spre baza sa, asociata cu panorama deosebita
care se deschide asupra insulelor Procida, Capri si a intreg Golfului Napoli
(foto 2).
Soselele
insulei urmaresc conturul acesteia de-alungul marii, existand doua linii de
autobuze cu plecare din Ischia Porto,
una facand ocolul insulei in sensul acelor de ceasornic (CD), iar cealalta in
sens opus (CS). In cea de-a treia zi a vacantei noastre am folosit autobuzul de
pe linia CS pentru a ne deplasa si vizita localitatea Casamicciola Terme, vestita pentru numeroasele sale izvoare
termale, majoritatea hotelurilor (ex. Gurgitello, Tamburro, Oro, Argento,
Ferro, Occhio, Colata) avand dotari exceptionale tip SPA de natura
termo-minerala. Orasul mai este cunoscut si datorita amplasarii sale pe o falie
seismica, cutremurul din anul 1883 producand numeroase pierderi de vieti
omenesti. Dupa plimbarea obligatorie pe faleza (lungomare) unde se regaseste si
o parte din zona comerciala a localitatii, am decis sa ne petrecem dupa-amiaza
la Castiglione,
cel mai frumos parc termal din zona. Acesta este dotat cu un funicular care
transporta oaspetii de la intrarea amplasata la nivelul soselei, pe partea
superioara a unui deal, catre baza acestuia, aproape de nivelul marii.
Izvoarele termale dateaza in acest amplasament inca din timpul romanilor. Dupa
modernizarea parcului, acesta este dotat in prezent cu 9 piscine termale cu
temperatura apei cuprinsa intre 30 si 40 grade Celsius, o piscina olimpica cu
apa de mare si 2 piscine acoperite. Dupa ce am probat aproape toate piscinele,
ne-am oprit la cea cu temperature apei de 32 grade Celsius, unde am inotat si
ne-am bucurat de facilitatile diverse de hidromasaj (foto 3). Seara ne-am
inapoiat acasa cu autobuzul CD care circula in sens opus celui cu care venisem.
In urmatoarea
zi a vacantei noastre am reluat explorarea insulei cu ajutorul autobuzului CS,
oprindu-ne mai intai sa vizitam “Giardini La Mortella”, o frumoasa
gradina botanica amplasata intre localitatile Lacco Ameno si Forio.
Parcul a fost initial proprietatea compozitorului englez William Walton, care a
trait pe insula impreuna cu sotia sa Suzana, originara din Argentina, intre
1946 si 1983. Ei au plantat numeroase plante tropicale si mediteraneene care au
atins intre timp proportii remarcabile. In 1956 Lady Walton a apelat la celebrul
arhitect peisagist Russell Page, care a conceput proiectul unui parc rafinat de
peste 2 ha, care sa include elementele locale de landscape (rocile vulcanice),
oferind totodata o perspectiva superba spre Marea Tireniana. Parcul este
divizat in doua parti, gradina de jos “The Valley” si gradina de sus “The Hill”,
terasata, ambele fiind conectate printr-o retea de drumuri, poteci, rampe si scari.
Gradina incorporeaza totodata 3 sere „Victoria
House”, “Orchid House” si “Temple of the Sun”, unde pot fi admirate plane exotice
precum orhidee, papirus, lotusi si nuferi de apa tropicali (foto 4).
Dupa aceasta
vizita ne-am intors inapoi cativa km cu autobuzul CD pentru a vizita
localitatea Lacco Ameno, amplasata
in nord-vestul insulei. Aici au fost efectuate excavatii arheologice care
atesta prezenta colonistilor greci inca din anul 757 B.C., existand si un muzeu
arheologic in zona Santa Restituta. Localitatea, cea mai mica de-altfel din cadrul
insulei, acopera o suprafata de numai 2,7 km² , variind ca altitudine intre 0
si 300 m dinspre coasta, spre baza muntelui Epomeo. Si in aceasta
localitate sunt cateva vechi izvoare termale, cele mai apreciate puncte de
interes fiind complexe hoteliere dotate cu SPA, Regina Isabella, Legni si
Capitello, nisipurile termale de la Santa Restituta si pestera cu aburi
de la San Lorenzo. Lacco Ameno
este cunoscut si datorita unei stanci din tuf vulcanic verde de 10 m inaltime,
denumita “ciuperca” datorita formei sale specifice. Stanca se presupune ca a
cazut in mare de pe muntele Epomeo si se poate admira atat de pe
faleza cat si dinspre mare. Cea mai mare atractie a zonei o constituie insa
parcul termal Negombo din imediata vecinatate a localitatii, cu amplasamentul
pornind de la malul marii si urcand pana pe pantele muntelui. In afara celor
cateva piscine termale si frumoasa plaja la mare, in parc se mai gasesc bazine
de tip kneipp (alternante cald-rece) cateva bazine naturale tip jacuzzi sapate in stanca si o pestera cu aburi
amenajata ca sauna naturala. In parcul termal Negombo, inotand in
piscina de 30 grade Celsius, ne-am petrecut dupa-amiaza celei de-a patra zi a
sejurului nostru (foto 5). Biletul de intrare in parcul termal ne-a permis
accesul si la “Ipomea del Negombo” o expozitie cu vanzare de plante rare si
exotice organizata intr-o incinta a parcului special amenajata, pe care am
vizitat-o la plecare.
In ziua a
cincea ne-am continuat periplul circuland in sens invers acelor de ceasornic cu
autobuzul CS pana in localitatea Forio
amplasata in vestul insulei. In secolele 14 si 15 locuitorii de aici au
construit o serie de turnuri de aparare impotriva atacurilor piratilor
sarazini. Cel mai mare dintre acestea, “Il Torrione” poate fi admirat astazi
in piata centrala a localitatii, gazduind un muzeu de arta civica. Dintre
numeroasele biserici ale orasului, cea mai frumoasa prin amplasament si
picturile sale murale este biserica “Soccorso”. In anii ’40, Forio a devenit refugiul de vacanta
preferat al unui grup de artisti si scriitori precum W.H. Auden, Christopher Isherwood,
Tennessee Williams si Truman Capote. Orasul este vestit si datorita
plantatiilor de vita de vie din imprejurimi, cca. 60% din productia de vin a
insulei provenind din aceasta zona. Cele mai valoroase sunt insa resursele de
ape termale din vecinatate, precum Citara si Sorgeto. La Sorgeto
izvoarele termale sunt chiar la nivelul marii, apa fiind buna de baie si iarna,
iar in zona frumoasei plaje Citara se afla parcul termal Poseidon,
cel mai complex parc termal al insulei. Inainte de a intra in parcul termal, am
facut insa o scurta oprire la “Giardini Ravino”, o alta frumoasa
gradina botanica, proprietate initiala a capitanului Giuseppe d'Ambra, care pe
parcursul a 50 de ani a acumulat si aclimatizat o bogata colectie de cactusi.
In afara acestora, aici se mai pot admira varietati diferite de palmieri,
maslini, lamai si portocali, precum si alte specii botanice valoroase (foto 6).
Pentru a treia
zi consecutiv ne-am petrecut dupa-amiaza intr-un parc termal (Poseidon),
acesta fiind considerat pe drept cuvant cel mai mare si frumos din insula, ocupand
o suprafata de cca. 4500 m². Ca si in cazul parcului Negombo, parcul Poseidon
se intinde de la malul marii (Bay of Citara) pana pe pantele
muntelui, fiind dotat cu plaja la mare, o piscine olimpica, 20 piscine termale (dintre
care una acoperita), majoritatea cu hidromasaj sau mini-cascade, jacuzzi sapate
in stanca, bazine de tip kneipp, bazine japoneze, precum si o sauna naturala
amplasata intr-o pestera (Grotta dell’Indiano). Intr-o alta pestera, “Grotta
del Vino” se pot servi mostre din vinurile ischitane cele mai apreciate
(Biancolella, Forastera, Piellero, Cimmento roso sau Frassitelli). In incinta
parcului se mai gaseste un restaurant cu autoservire, magazine de suveniruri, servicii
de coafura si locatii special amenajate pentru terapie cu aerosoli, masaj sau
diverse cure de infrumusetare. Totul pare o oaza de verdeata, iar coloritul si parfumul
de bunganvillia, rosmarin, ibiscus, agave si diverse alte plante rare, te fac
sa te simti ca intr-un paradis terestru (foto 7). La plecare am luat tot
autobuzul CS care, inainte de a ne readuce la Ischia Porto, a facut opriri in Serrara Fontana si Barano.
Aceste localitati din sudul insulei le-am vazut numai din masina, dar pe
parcursul drumului am putut admira frumusetea falezelor, mai ales privelistea
superba oferita de promontoriul de la Sant’
Angelo.
In ultima zi
a mini-vacantei noastre ne-am inscris intr-o excursie de cca. 3,5 ore care a
facut ocolul insulei cu vaporul, avand in acest fel o alta perspectiva (dinspre
mare) asupra locurilor vizitate anterior. Plimbarea a fost placuta, navigand pe
o mare calma care ne-a permis sa facem numeroase fotografii, dar punctul de
atractie al excursiei a fost popasul de cca. 1 ora la Sant’ Angelo (foto 8). Acest vechi sat de pescari subordonat administrativ
localitatii Serrara Fontana,
pitoresc mai ales prin stanca proeminenta din tuf vulcanic legata de tarm
printr-o limba de pamant, este astazi deosebit de apreciat de turisti datorita
numeroaselor sale resurse si facilitati oferite de apele termale, majoritatea
grupate in jurul frumoasei plaje Maronti. Cava Scura este cel mai
vechi parc termal din insula, amenajat si utilizat din timpul romanilor,
amplasat intr-o zona plina de vegetatie in care predomina alunii. Parcul termal
este constituit dintr-o multitudine de grote si pesteri unde izvoarele termale
sunt valorificate sub forma de mici cascade si bazine cu apa la diferite
temperaturi. In apropiere de Cava Scura se gaseste plaja Fumarole,
unde datorita vaporilor fierbinti proveniti din adancurile insulei (dovada a
originii sale vulcanice), se pot gati (coace) oua, cartofi sau chiar pui, prin
simpla ingropare in nisip intr-o folie de aluminiu. Tot in apropierea plajei Maronti
se afla si parcurile termale Aphrodita si Apollon, ambele cu cate 8
piscine termale si facilitati de tratamente clasice (ex. masaj si impachetari
cu namol). La o distanta putin mai mare se afla alte doua parcuri termale, Tropical,
cu 10 piscine termale cu ape sarate alcalino-sulfuroase-minerale, recomandate
indeosebi impotriva artrozelor, artritelor si psoriazisului, si respectiv Romantica,
cu 13 bazine termale, 2 bai interioare de tip kneipp si 2 bai japoneze. Nu am
avut timp sa probam facilitatile niciunui parc termale din zona Sant’ Angelo, dar am plecat incantati
de cele vazute si hotarati sa revenim atunci cand vom mai avea vreo ocazie in acest
sens. Am descoperit la Ischia in luna mai o insula prietenoasa, cu numeroase
posibilitati de petrecere a timpului liber si ingrijire a sanatatii, o insula
diferita si superioara calitativ din punctul nostru de vedere fata de zone mult
mai renumite din Golful Napoli, precum Capri, Positano, Sorrento sau Amalfi,
unde afluxul prea mare de turisti si vehicule ingreuneaza mult circulatia pe
strazile inguste ale acestor localitati si diminueaza valoarea ofertei
turistice.
